Politicianul care și-a înscenat propria moarte: o carieră distrusă de scandaluri, inițial favorit pentru funcția de prim-ministru în Marea Britanie

În contextul în care în România ne pregătim de alegeri prezidențiale și parlamentare, povestea lui John Stonehouse, un fost politician britanic, ne amintește cât de rapid pot scandalurile să distrugă o carieră politică promițătoare. Stonehouse a fost cândva un politician cu șanse mari de a ajunge prim-ministru, însă a ajuns să fie cunoscut drept „politicianul care și-a înscenat propria moarte”. Această poveste incredibilă a captivat opinia publică britanică și a demonstrat până unde poate merge un om pentru a scăpa de presiuni.

John Stonehouse a fost cândva un politician promițător, însă povestea sa a luat o turnură dramatică, devenind una dintre cele mai fascinante și scandaloase narațiuni politice din Marea Britanie. Într-o tentativă de a scăpa de presiunea personală și financiară, el a decis să-și însceneze propria moarte. Ceea ce părea inițial un incident tragic s-a dovedit a fi o escrocherie incredibilă, care a dus la prăbușirea completă a carierei sale politice.

Stonehouse și-a pus planul în aplicare în noiembrie 1974, când a plecat într-o călătorie de afaceri în Miami. Pe 20 noiembrie, hainele sale au fost găsite abandonate pe o plajă din Miami, iar multe persoane au presupus că parlamentarul britanic s-a înecat. Totuși, el a fost găsit viu și nevătămat în Australia, pe 24 decembrie, dezvăluind o înscenare elaborată menită să îl facă să dispară complet. În loc să fie o tragedie, evenimentul s-a dovedit a fi un truc pentru a scăpa de problemele sale financiare și personale, inclusiv acuzațiile de spionaj și o relație extraconjugală, scrie BBC.

Scăparea din fața problemelor

Când Stonehouse și-a conceput planul de a dispărea, era un om cu multe probleme. Cariera sa politică stagnase, iar afacerile sale dubioase îl aduseseră aproape de ruină financiară. Fusese acuzat că ar fi fost un spion pentru Cehoslovacia, acuzație care i-a pătat reputația și l-a lăsat fără susținerea de care avea nevoie pentru a-și continua ascensiunea politică. De asemenea, el întreținea o relație extraconjugală cu secretara sa, Sheila Buckley, ceea ce îi complica și mai mult viața personală.

Pentru a reuși să dispară fără urmă, Stonehouse a furat identitățile a doi bărbați decedați, un gest inspirat de romanul „Ziua șacalului” de Frederick Forsyth. Apoi, a transferat sume mari de bani din conturile sale de afaceri în conturi deschise sub noile identități și a început să călătorească, pretinzând a fi un consultant internațional. După ce și-a abandonat hainele pe plaja din Miami, Stonehouse a plecat către Australia, unde spera să înceapă o viață nouă departe de scandalurile din Marea Britanie.

Planul său a fost curmat după doar o lună, atunci când poliția din Melbourne, aflată în căutarea unui alt fugar britanic celebru, Lord Lucan, a dat peste Stonehouse. Încercând să verifice identitatea unui britanic suspect de activități frauduloase, polițiștii au descoperit că, de fapt, aveau în față un membru al Parlamentului britanic care își înscenase moartea.

Căderea finală și consecințele

Reîntoarcerea lui Stonehouse în atenția publicului nu a fost deloc triumfală. A fost deportat din Australia și adus înapoi în Marea Britanie sub escorta poliției. La revenire, el a fost acuzat de mai multe infracțiuni, inclusiv furt, fraudă și înșelăciune. În 1976, după un proces lung de 68 de zile, a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Viața sa personală a continuat să se destrame, soția sa divorțând de el în 1978. Trei ani mai târziu, s-a căsătorit cu Sheila Buckley, care i-a fost alături pe tot parcursul scandalului.

Deși Stonehouse a susținut că acțiunile sale au fost rezultatul unei personalități divizate, publicul și autoritățile nu au avut prea multă înțelegere pentru escapada sa. El a continuat să își mențină mandatul de parlamentar chiar și după ce a fost descoperit, declarând că „turiștii politici” sunt, de asemenea, îndreptățiți să își păstreze salariul. Totuși, pretențiile sale nu au fost suficiente pentru a-i salva cariera.

În final, Stonehouse a fost eliberat din închisoare în 1979, după ce a suferit trei atacuri de cord și a avut nevoie de o intervenție chirurgicală pe inimă. A murit în 1988, la vârsta de 62 de ani, lăsând în urmă o poveste care a fascinat și a scandalizat publicul britanic.

De-a lungul timpului, acuzațiile de spionaj care i-au afectat atât de grav cariera nu au fost niciodată complet lămurite. Deși Stonehouse a negat vehement că ar fi fost vreodată un informator pentru Cehoslovacia, documentele publicate după căderea regimului comunist sugerează că el a avut, într-adevăr, legături cu serviciile secrete cehoslovace. În ciuda acestor acuzații, familia sa, inclusiv fiica sa Julia, a încercat să-i apere reputația, susținând că informațiile pe care le-ar fi furnizat nu au avut nicio valoare reală.

Povestea lui John Stonehouse rămâne un exemplu clasic despre cum un politician poate cădea în dizgrație din cauza deciziilor disperate și a scandalurilor care îi umbresc cariera. Deși a încercat să fugă de problemele sale, el nu a reușit să scape de consecințele faptelor sale. Astfel, Stonehouse a devenit o lecție despre cum presiunile vieții publice și greșelile personale pot distruge nu doar o carieră politică, ci și viața personală, lăsând în urmă un amestec de fascinație și tragedie pentru cei care i-au cunoscut povestea.